Necesidad de blanco

Coman Şova

[Traducción de Diana Cofşinski]

OPREŞTE DOAR CLIPA

Aceasta-i pădurea, iubito
acestea uneltele mele
acestea cuvintele
Acesta sunt eu sub amarele stele
aceştia parinţii din care venim
acestea-s păcatele
vinde-le                        
Opreşte doar clipa în care iubim.

PRIETENIE

Eu şi iarna
Ne cunoaştem din copilărie 
când ne rostogoleam împreună
cu bărbiile-ngheţate

Eu şi iarna                                               
faţă în faţă
doi prieteni tăcând
pe malul lacului
Herăstrău

Ne stă bine laolaltă
suntem potriviţi şi ca statură
şi ca fel de a fi

Spre dimineaţă 
sau poate a treia zi
uneori  mai târziu
mă întorc de la întâlnirea cu ea
palid ca o dantelă.

DURERE DE DRAGOSTE

Plouă cu femei singure
şi câini de ghiaţă vagabonzi
plouă pustiu
cu statui fără chip

şi dincolo de ploaie e tot ploaie 
şi dincolo de tot încep fantomele
şi unde se termină ele
începe ea.

Femeia colorează aerul cu ţipăt
cu insomnii cu forme
când plopii ard de seminţe

Chiar aici în miezul oraşului
singurătatea vine de pretutindeni
nimic parcă
nimeni parcă
deloc parcă
Doar o durere de dragoste
care nu trece cu ceaiuri.

TEME-TE

Când iubeşti cu adevărat             
teme-te
singurătatea-i  aproape.
Păstreză- ţi un ungher
Undeva
în taină   
să fie al tău
Vor veni insomniile
şi ceva care întunecă fiinţa

Teme-te!

ŢINE MINTE

La capătul celălalt al lumii
dacă sunt
ca un ac magnetic
pe firul fără sfârşit al iubirii
pasul meu se îndreaptă

Spre tine.

DESTĂINUIRE

Sunt vulnerabil ca o ninsoare
Mă pot cuceri o stradă un zgomot
o linişte în plus
Mă poate cuceri privirea unei trecătoare
Pădure subţire de fum şi apus
Mă pot cuceri fantomele toate
lumini şi atracţii
erorile sute
un zbor fără aripi
pierzanii şi râset
îngeri de ceaţă ai nopţilor mute 

Nu mă pot feri de pericole
ele mă aşteaptă oriunde
în vină în alb în umbră în hău
Nu mă pot feri de ele, iubito

S-ar putea să poarte chipul tău.

NOAPTE ALBASTRĂ

Uşor ca un cerc de Rubliov
e părul de-amurg al trecătoarelor  slave   
când arbori plâng cu frunze mov

E-o frunte albastră în palma de lut
de parcă-un poet cu privirile albastre
iubind acest loc dinadins l-a pierdut

La cheful său palid făclii stau pe mese
sorbindu-le luna sufletul arde
pe creştet de fete albastre mirese

Din Ana zăpezii din lungu-i veşmânt
păstrează pământul o pată mişcată
o, părul de-amurg de-ar mai trece o dată 

Dar demonii nopţii sunt reci şi alcoolici
cruzimea lor iată, decide o crimă:

Albaştri ochi melancolici.

TÂRZIU

Eşti atât de departe mereu
Tu care-ar trebui să-mi fii umbră
Să ne mişcăm şi să vorbim împreună
ca doi oameni în vârstă
Prea mult mai lăsat fără tine
am glasul asprit de tăcere

gâdurile ţi le aud
noaptea târziu
venind ca un descântec
dar trupul se simte
o, mamă 
învins
ca-n gerurile noastre
de-acolo.

Coman Şova (Bucarest, 18 de octubre de 1933)
Es poeta, dramaturgo y periodista. Su debut literario se produce en 1951 con el poema en prosa Las mañanas azules que publica en el suplemento literario del diario Ceahlăul. Desde esa fecha ha colaborado en importantes revistas literarias de Rumanía.
Coman Şova asienta su literatura en el periodismo, con una serie de artículos que fluctúan entre el reportaje y el ensayo. Tras la tímida apertura del régimen -sobre 1964- comienza a apasionarse por el teatro y, al mismo tiempo, cultiva una poesía de lo cotidiano, en la que pone de relieve su generoso fondo lírico.
Coman Şova es miembro de la Unión de los Escritores de Rumania desde 1971. Actualmente es director de la revista Bucureştiul literar şi artistic (El Bucarest literario y artístico).
POESÍA:  El Astro de nadie, Editorial Eminescu, Bucarest,1970; Marival, Editorial Eminescu, Bucarest,1974; Palabras que abrazan, Editorial Eminescu, Bucarest ,1977; Poemas, Editorial Eminescu, Bucarest,1980; El uno con el otro, Editorial Eminescu, Bucarest,1983; La caída del fruto, Editorial Eminescu, Bucarest, 1989; Necesidad de blanco, Editorial Eminescu, Bucarest,1996; Die Liebe ist mein Alltagskleid, Neue Literatur, Jena, 2010.
TEATRO:  Amo al séptimo, 1965; La pista de baile, 1968; El salto de la pantera, 1968.
CINE: Hora cero, guión (estreno 1979, dirigida por Nicolae Corjos)

 

Diana Cofşinski (Bucarest, 1967)
Hispanista, traductora de poesía contemporánea de lengua española. Ha traducido libros como Los temporales de Alfonso Armada (Ed. EuroPress Group, edición bilingüe, Bucarest, 2010, Premio a la traducción concedido por La Asociación de Escritores de Galati y la revista Porto Franco), Cuaderno de Hollywood de Alfonso Armada (Ed. Litera, edición bilingüe, Bucarest, 2011), Fracaso de Tánger de Alfonso Armada (Ed. Litera, Bucarest, 2011), Poesía sola, pura premonición de Kepa Murua (selección de poemas, edición bilingüe, Ed. Litera, Bucarest, 2011), En tu presencia de José Eduardo Méndes Camargo (Ed. All, Bucarest,1999). Fue presentadora de televisión del curso de lengua española Viaje al español, realizado por TVE y la Universidad de Salamanca, emitido durante cuatro años en Televisión nacional TVR. Entre 2006 - 2010 desempeñó el cargo de directora adjunta del Instituto Cultural Rumano en Madrid.